Relief
Ca şi celelalte unităţi ale Subcarpaţilor Curburii, depresiunile Proviţa de Jos şi Drăgăneasa şi-au definitivat şi căpătat conturul actual ȋn Neozoic, ȋn urma ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine. Relieful este format din dealuri de 400 – 600 m, acoperite cu păduri de foioase.
„Platforma Drăgăneasa” (pe care este aşezată cumuna Proviţa de Jos), este constituită dintr-o succesiune de culmi şi creste, cu ȋnălţimi apropiate şi ample, modificări suferite ȋn timpul eroziunilor. Această platformă cuprinde mai multe „microforme” de relief :
-
o vale fără terase – valea Proviţei, ȋn centrul regiunii ;
-
două mici depresiuni: Drăgăneasa şi Proviţa de Jos ;
-
două şiruri de culmi deluroase.
Pe dreapta rȃului ȋntȃlnim dealurile Vȃrful Drăgănesei (573 m), plaiul Gurgai (636 m) şi dealul Teişu (714 m), iar pe stȃnga dealurile Mesteceni (620 m), Măgura (647 m) şi Pitigaia (575 m). Ele se desfăşoară sub formă de creste, ȋnclinate de la nord la sud.
Altitudinile medii ale platformei sunt cuprinse ȋntre 500 şi 550 m, avȃnd o adȃncime a fragmentării de relief de circa 250 m sud şi 350 m nord. Acest fapt explică o eroziune de suprafaţă moderată, fiind atenuată ȋn principal de existenţa pădurilor.
Culmile fragmentate au profile de creste larg vălurite, dominate ȋnsă de vȃrfurile rotunjite (Teişu, Măgura) ȋn timp ce platourile şi ȋnşeoările sunt foarte mici. Altitudinea maximă o ȋntȃlnim ȋn sudul regiunii (714m ȋn Vf. Teişu), unde la cȃţiva km spre SE se află şi altitudinea minimă: circa 350 m, pe talvegul pȃrȃului Proviţa, ȋn apropierea punctului „Mărul Alb”.